Fit and Health


Scrie un comentariu

Vindem…Sport

Deși s-au înmulțit manifestările sportive care se adresează tuturor, începători și avansați deopotrivă, la fel de numeroși sunt cei care mănâncă junk-food- sau mai pe românește: mâncare nesănătoasă ( ca să nu zic: prostii). E un paradox, nu-i așa?! Mai cu seamă că am văzut cum cei care se duc și fac ceva sport prin sălile (și ele răsărind ca ciupercuțele după ploaie, prin cartiere) la care și-au cumpărat un abonament, sezonier și el, și unde și-au propus să Slăbească (desigur!), dau fuguța, fuguța – căci după atâta ”efort” a scăzut nivelul de…”energie”- unde credeți?! să…MĂNÂNCEEE, în oraș. Ce?! Cum spuneam: nesănătoșenii ( cuvântul nu există în dicționar, dar așa mi s-a părut că mai fac economie de cuvinte).

La început mi s-a părut cam anapoda și chiar nu întelegeam cum stă treaba, cu timpul însă, și mergând pe la mai multe săli pentru a face mișcare, am înțeles fenomenul: Sportul/ Mișcarea a devenit …TRENDY!!! Știți ce bine sună să te lauzi prietenilor că mergi la sală să faci…”mușchi”, să ”slăbești”, să…să…să?! Treaba este că dacă ar și face ceea ce tot spun într-una, ar fi bine, însă mersul la sală a devenit ceva comercial. Ne laudăm cu ceea ce facem fiecare la sală, postăm filmulețe (de proastă calitate), facem mișcare după ureche, unii dintre noi chiar dăm sfaturi altora, căci nu-i așa, după câteva luni de ”sală” deja suntem profesioniști.

Ba, mai mult, unii se fac și ”instructori” și …vedem toți ce se întâmplă prin sălile de fitness: adolescenți care folosesc aparatele în mod aiurea (mișcari necontrolate și nefirești), fete care sunt puse să facă exerciții pentru zone ale corpului care nu ar trebui dezvoltate ( vezi zona trapezului), PT-i care se joacă pe smartphone-uri fără să verifice dacă omul care îi plătește (și unii chiar percep niște tarifeeee!!) execută corect și lista poate fi foarte lungă, din nefericire.

Așa cum suntem unici, în mod sigur, nu poate să existe un așa-numit Sport universal. Sunt sigură că toți ați observat că la gimnastică majoritatea fetelor sunt scunde, așa cum baschetul este pentru persoanele peste o medie , standardizată, de înălțime. Deci în mod sigur oamenii care se hotărăsc să facă mișcare, din diversele lor motive, ar trebui consiliați asupra formei de mișcare care li s-ar potrivi scopului urmărit, conformației corpului, tipului metabolic, vârstei, nivelului de pregătire fizică și nu în ultimul rând, stării de sănătate. Câți instructori, PT-i se ghidează după aceste lucruri?! Puțini. Foarte, foarte puțini și aceia au TARIFE! Dacă s-ar înțelege că Sportul este de fapt un ”obicei” care trebuie să țină toată viața, că orice formă de Mișcare nu trebuie să fie asociată unui scop cu limită de timp (să slăbesc, să fac pătrățele), că a ajuta/ antrena o persoană să aibă o altă compoziție corporală – nu înseamnă să o faci dependentă de ”serviciile” tale, ci să îi arăți/ demonstrezi că Sportul este un mod de viață, pe viață; că îi ești mai mult decât un instructor, care îi zâmbește comercial, îl pune să facă niște exerciții aruncându-i un: ”hai că poți!”, ar fi foarte bine. Însă…mai nou vindem Sport!!

Am fost și client și acum sunt și instructor: ca și client nu am găsit niciunde un om care să mă ghideze în a învăța tainele exercițiilor pe care să le fac la sală, iar apoi devenind, din pasiune pentru Sport, instructor am început să învăț, să aplic, să eșuez în anumite exerciții sau programe, să învăț din nou și să înțeleg că Sportul nu se poate face niciodată ”după ureche” și că este nevoie de implicare, dezvoltare, disciplină și multă, multă practică. Altfel…se poate numi oricum, dar nu Sport, iar Mișcarea percepută și/sau promovată drept ceva comercial…se va banaliza, într-un final, din nefericire!

Până la noi exerciții, vă îmbrățișează a voastră,

RoseAnna (adică Dana Mohor-pentru cine nu știe, încă)

Anunțuri


Scrie un comentariu

Mărțișor

Ca în multe alte zile de început de Martie, m-am trezit – cu mult înainte de a suna alarma, la auzul ciripitului vesel al păsărilor care, chiar de-i frig și ploaie (sau vânt), anunță sosirea minunatei Primăveri.

Stând preț de câteva minute și ascultând toată această gălăgie frumoasă, mi-am dat seama că sunt un martor tăcut la ceea ce numim renașterea naturii după iarna cea geroasă. Liniștea casei, însoțită încă de orele matinale aflate sub stăpânirea întunericului, contrasta plăcut cu zarva de afară. Este minunat să Simți fiecare zi, cu trezit de dimineață sau nu, cu ploaie măruntă sau soare primăvăratic, cu șoapte de „Bună dimineața!” sau graba specifică întârzierii spre serviciu. Să te trezești cu starea ceea de bine că timpul este relativ, că tot ce urmează să se întâmple este exact ce ai nevoie, că fiecare clipă este presărată de Iubire și Frumusețe. În fiecare zi aud păreri despre „cât de repede” trece timpul, vorba unei prietene: acum e luni, acum e sâmbătă. Așteptăm cu înfrigurare ziua de vineri, zi care, asemenea experimentului lui Pavlov, ne face să simțim aroma sfârșitului de săptămână. Alergăm! Alergăm! Alergăm! Abia aștept să: treacă săptămâna asta, evenimentul ăsta, perioada asta, ziua asta, ora asta…etc. Uităm să trăim fiecare moment al vieții, fiecare clipă ce este unică, în goana noastră după Efemer.

Conștientizând cu ceva timp în urmă că Timpului îi dăm noi importanța pe care o are, m-am oprit și, respirând adânc, am Văzut tot ce este în jurul meu și….stupoare! lucrurile se întâmplă, cu un început și un sfârșit chiar dacă eu nu sunt acolo făptuitor. Că ziua are totuși 24 de ore bune, că pot face într-o zi exact ceea ce vreau și îmi propun să fac, ba! mai mult, am înțeles că timpul este de fapt aliatul meu și nu dușman; că tot ceea ce se întâmplă este exact ce trebuie să se întâmple la momentul respectiv; că lucrurile sunt doar lucruri, nici bune, nici rele, nici mai verzi, nici mai albastre, că fiecare dintre noi percepe „realitatea” într-un fel unic și asta nu înseamnă că este greșit. Am înțeles că a avea așteptări vis-a-vis de comportamentul celorlalți este un lucru absurd. Am ajuns să Simt fiecare zi, cu tot ce vine ea; am înțeles că cea mai mare bogăție a unui om este Iubirea și dăruind iubire este de fapt esența noțiunii de Uman. Nu oferi ceva ca să primești înapoi, doar oferi pentru că…pur și simplu oferi. Astăzi, este prima zi a lui Mărțișor, sărbătoare dacică, una dintre cele mai frumoase, în opinia mea, tocmai pentru că celebrează Feminitatea. Îmi doresc ca acest obicei să se transmită, în continuare, din generație în generație, pentru că are o semnificație aparte, unică în lume, aproape că sfidează Timpul prin frumusețea lui. S-a lăsat seara peste toți și toate și mâine va începe o nouă zi, un nou prilej de a da importanță fiecărei clipe, de a trăi frumos.

Cu drag a voastră,

Dana